Ușurel cu autostrada americană pe scări

Publicat inițial la: https://www.construim-romania.ro/2020/10/13/usurel-cu-autostrada-americana-pe-scari/

Săptămâna trecută, presa românească formală și informală ne-a umplut de „Breaking News” despre un Proiect de infrastructură uriaș: Americanii vor construi o cale ferată și o autostradă din Portul Constanța în Gdansk, respectiv că Americanii leagă Marea Neagră de Baltică, prin autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk.

„Influencerii” au umplut și ei Facebook-ul românesc de hărți precum cea de mai jos, explicând cum că americanii vor construi o autostradă și o cale ferată între Gdansk și Constanța, prin Ucraina și apoi prin Moldova.

![](upload://xOaLM9wMHXG5Af5Sk9jyMTc1pAd.jpeg)

Înainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina?

La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA geme de subfinanțare, de subdezvoltare și de tehnologii de secol XIX, precum șine prinse în cuie pe linii magistrale, cu viteze medii de circulație similare țărilor nedezvoltate, având în același timp fix zero kilometri de linie de mare viteză? Și nu, Acela Express de pe Coasta de Est și Brightline din Florida nu sunt trenuri de mare viteză, întrucât circulă la viteze maxime sub 200km/h, pe linii convenționale.

În fapt, în SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc.

Cum ar suna pentru americani, într-un asemenea context, știrea că SUA nu construiește căi ferate în SUA, ci în Europa?!

Înțeleg perfect nevoia de filo-occidentalism și de filo-americanism într-o țară ca România, care până nu foarte demult a fost în sfera de influență a Rusiei și care este încă bântuită de fantoma PCR. Și de dorința să vină cineva să ne dea ceva. La fel cum înțeleg și contextul electoral și frica de temele naționaliste.

Numai că, noianul de știri despre cum „americanii ne vor construi”, este probabil una dintre cele mai crunte „plecări după fentă” pe care am văzut-o în presa românească. Pentru că, toate detaliile oficiale au fost disponibile încă de la momentul zero al anunțului. Iar comunicatele oficiale spun cu totul și cu totul o altă poveste, care este oricum o veste foarte bună pentru România.

  1. Centrala Nucleară de la Cernavodă

Acordul România – SUA, semnat săptămâna trecută, permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Atât și nimic mai mult. Tehnologia nucleară este evident un domeniu strategic pentru SUA, așadar companiilor de profil din SUA le este interzis comerțul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal.

Comunicatul oficial de pe site-ul Ministerului Energiei din SUA e foarte clar în acest sens:

Once formally executed, this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology with a multinational team building reactor Units 3 and 4 of the Cernavoda Nuclear Power Plant and refurbishing reactor Unit 1.

Nimic despre bani până aici. Nici măcar în alocuțiunea Ambasadorului SUA nu s-a spus că proiectul va fi finanțat integral de SUA. Tot ce a spus Adrian Zuckermann este că e vorba de un proiect în valoare totală de 8 miliarde USD. Iar asta nu, nu înseamnă deloc că „americanii ne dau 8 miliarde ca să construim reactoarele”.

Revin și la finanțare.

De la punctul acesta mă întorc în curtea noastră românească, cu două întrebări. Nuclear Electrica și implicit Guvernul României estimează conform unui studiu din 2012 că, pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mai este nevoie de 6.5 miliarde EUR. Adică, „surpriză!”, exact cele 8 miliarde USD valoare de proiect despre care vorbea și Adrian Zuckermann.

Numai că, nu doar că această valoare a fost pusă deja la îndoială de anteriorii parteneri chinezi, care estimau încă din 2016 o valoare de 7.2 miliarde EUR. Dar, o regulă de aproximare uzuală este că un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat. Adică, ținând cont că reactoarele 3 și 4 vor avea fiecare 720 MW, înseamnă că cele două reactoare vor costa minim 2 x 720 x 1000 x 6000 = 8.64 miliarde EUR. Deci minim 8 miliarde de euro, nu de dolari!

Sigur că aceasta este o aproximare și că un studiu de detaliu poate spune altceva. Dar e foarte puțin probabil, în condițiile în care industria mondială de profil spune altceva. Mai degrabă, realist vorbind, proiectul ne va costa cel puțin 10 miliarde euro, pentru că e vorba de contracte publice în România și pentru că până acum nimeni nu a reușit să construiască o centrală nucleară în bugetul estimat inițial.

Pe urmă, să nu uităm că acești bani vor proveni din finanțări, purtătoare de dobândă. Exceptând fondurile nerambursabile UE, banii se dau cu împrumut pentru câștigul din dobândă. Ceea ce însemnă că mai adăugăm lejer încă 2 miliarde la costurile de construcție ale reactoarelor 3 și 4.

Și, astfel ajungem la 12 miliarde de EUR, aproape dublu față de estimarea oficială.

Așadar, prima întrebare ar fi: – Cât de realistă este estimarea autorităților din România, de doar 6.5 miliarde EUR a costurilor de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?

A doua întrebare: – De ce mai construiește România reactoare nucleare de fisiune, în condițiile în care, în lumea civilizată, se formează deja un trend de renunțare la ele?

Reactoarele nucleare de fisiune, adică cele care obțin energie din dezintegrarea radioctivă a atomilor grei de Uraniu, sunt în fapt niște bombe atomice cu explozie controlată, în așa fel încât „explozia” să se întâmple în 2-3 decenii în loc de câteva secunde. Problema lor este că, de îndată ce mecanismele de siguranță și control cedează, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl și Fukushima, reactoarele respective redevin ceea ce au fost de la bun început: bombe atomice.

În plus, centralele nucleare de fisiune produc deșeuri radioactive care rămân periculoase pentru zeci de ani și trebuiesc depozitate în condiții speciale pe toată această perioadă.

Acestea sunt motivele pentru care Germania este în plin proces de închidere și dezactivare a tuturor reactoarelor nucleare până la finele lui 2022, iar Franța se îndreaptă spre o decizie similară.

Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?

2. Autostrada și calea ferată Gdansk – Constanța

Tot ceea ce a făcut SUA săptămâna trecută, a fost să devină susținător, din motive strategice NATO, a proiectelor relevante din Inițiativa Celor Trei Mări. Această inițiativă reunește 12 state UE din Europa Centrală și de Est și are ca scop accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a celei de transport, între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

SUA a decis să includă în lista proiectelor strategice militare proiectele Via Carpatia și Rail2Sea ale Inițiativei Celor Trei Mări. Rutele celor două proiecte, devenite de acum strategice, au fost reconfirmate între altele inclusiv la Summitul Three Seas de la București din 2018 (!!).

Via Carpatia este un proiect de autostradă menită să unească portul Lituanian Klaipeda cu Salonic în Grecia, Constanța în România și Svilengrad în Bulgaria (granița cu Turcia). Ramura de conexiune spre Gdansk nu este inclusă în Via Carpatia, dar aceasta nu privește România, ci acordul similar dintre SUA și Polonia.

Pe teritoriul României Via Carpatia are traseul Oradea – Arad – Sibiu – București – Constanța. Pentru ca acest traseu să fie complet la profil de autostradă, în acest moment lipsesc Autostrada Oradea – Arad, tunelele de pe A1 Lugoj – Deva lot 3, A1 Sibiu – Pitești și la alegere A0 Nord sau A0 Sud, adică unul dintre cele două sectoare de autostradă de centură a Bucureștiului dintre Bolintin și Pasărea.

Atât și nimic mai mult este inclus pe teritoriul României în „autostrada pe care o fac americanii”!

![](upload://jd0gpPUkDxnZYuDdkiNZGeTb0mt.jpeg)

Vorbim deci de o suprapunere aproape totală cu coridorul TEN-T format din A1 și A2 (Curtici – Arad – Sibiu – București – Constanța) finanțat deja prin împrumuturi și fonduri nerambursabile de la UE, singurul beneficiu al României fiind declararea ca prioritară a autostrăzii Oradea – Arad.

Rail2Sea este într-adevăr un proiect de interconectare feroviară a porturilor Gdansk și Constanța, proiect sub egida căruia cele două porturi, dimpreună cu PKP Cargo și CFR Marfă au semnat un memorandum de înțelegere încă din 21 iulie 2017.

Traseul pe teritoriul României este pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate.

Concret, începând din 2019 este vorba de tronsonul Curtici – Arad – Timișoara, urmat de Magistrala 900 (Timișoara – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – București), Centura Feroviară București și apoi de Magistrala 800 București – Constanța.

![](upload://beVTgtC8cNsoNkuGGDyHVslWDs4.jpeg)

Linia face parte și din rețeaua TEN-T core a Uniunii Europene și, în condițiile în care tronsoanele Curtici – Arad, respectiv București – Constanța sunt deja modernizate, practic includerea în parteneriatul strategic cu SUA pune la dispoziție României o dublă finanțare, UE și SUA, pentru Magistrala 900 Timișoara – București. Ceea ce nu e rău deloc.

3. Finanțarea parteneriatului strategic

Lucrurile sunt cu atât mai clare când vine vorba de finanțare. Din nou, direct de la sursă, adică de pe site-ul EXIM, banca de import-export a Statelor Unite ale Americii:

„Under the MOU, EXIM and Romania agree to explore and identify options to potentially use EXIM financing in a total aggregate amount of up to $7 billion, and to identify areas to work together to promote business development opportunities, particularly in the energy and infrastructure industries.”

Nimic mai clar aici: SUA este dispusă să finanțeze România – adică să o împrumute, cu dobândă, nu să-i dea – în limita a 7 miliarde USD, dacă și numai dacă România cumpără produse și servicii americane, cu prioritate în domeniul energiei (de exemplu Centrala de la Cernavodă) și al infrastructurii (de exemplu Via Carpatia și Rail2Sea). 7 miliarde USD pentru toate proiectele, nu pentru fiecare. Adică, între altele, suma nu acoperă nici măcar costul integral super optimist de numai 8 miliarde USD pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!

Ei sunt la dispoziția EXIM Bank în SUA și dacă România va decide să construiască, de exemplu, Autostrada Oradea – Arad cu un constructor american, atunci banii pentru construcția ei pot fi împrumutați de la EXIM Bank.

Nu au fost comunicate detalii, dar cel mai probabil nici un dolar din această finanțare nu va trece prin România. În schimb decontările facturilor se vor face în SUA, direct între EXIM Bank și companiile americane care vor construi sau vor furniza tehnologie în România. Desigur, mai apoi o bună parte din bani ar ajunge totuși în România prin salarii și prin plata subcontractorilor locali de către companiile americane. Ceea ce este o veste mai mult decât bună, pentru că înseamnă locuri de muncă și injecție de fonduri în România.

Fără îndoială, mulți au făcut imediat o paralelă între acordul semnat săptămâna trecută și răsunătorul eșec al Bechtel în proiectul Autostrăzii Transilvania, proiect în urma căruia România a cheltuit 2 miliarde USD și s-a ales cu doar 52km de autostradă și cu un viaduct în pustiu (Suplacu de Barcău), peste un lac care nu exista și care oricum putea fi ocolit.

Numai că și în cazul Bechtel trebuie să ne uităm mai întâi în curtea noastră. Pentru că nu este vina Bechetel faptul că, Adrian Năstase și Miron Mitrea au ales să semneze, fără pic de negociere, direct draftul de contract trimis de avocații companiei americane. Nu-i deloc de mirare că Bechtel a căpătat astfel toate drepturile, iar România a căpătat toate obligațiile.

Așadar, știrea de săptămâna trecută este în sine una excepțională. România a primit accesul la o finanțare substanțială de 7 miliarde USD, pentru a accesa o tehnologie și o expertiză de top, respectiv cea a companiilor americane.

Mai mult, finanțarea și tehnologiile americane sunt puse la dispoziția României pentru proiecte pe care țara noastră își dorește oricum să le realizeze.

Îmi este deci imposibil să înțeleg de ce o știre atât de bună a trebuit transformată în dezinformare, cu „Căi ferate noi” și „Autostrăzi strategice NATO prin Ucraina”.

totul e bla bla. nu mai departe .> Bechtel<. suntem o colonie

Hmm… sry, dar nu suntem deloc de acord in privinta rolului indeplinit de fisiunea nucleara in infrastructura energetica. Argumentele insirate sunt platitudini: https://ourworldindata.org/safest-sources-of-energy
Dimpotriva, energia nucleara e una dintre cele mai sigure forme de generare.

Iar partea cu toxicitatea e tot o platitudine
Orice activitate care necesita minerit produce produsi toxici. Inclusiv mineritul pentru metalele rare folosite la panouri si turbine. Uraniul are o densitate a energie de cateva milioane de MJ per kilogram. 1 kg de uraniu (care, apropos, nu e un metal rar) are energia a 3000-5000 tone de carbuni (functie de tip. Si in loc sa produca 1000 tone de cenusa si cateva mii de CO2, va produce 0.99 kg de produsi de fisiune care ating nivelul natural de radioactivitate in 300 de ani. Si deja avem avem muuulte structuri care pot sa stocheze fara probleme produsii de fisiune pt cateva decenii. Vb de cantitati mici. Toata energia necesara vietii unui om ii corespunde un volum cat o doza de cola. Toate deseurile produse in SUA in ultimii 40 de ani incap pe un stadion adanc de vreo 2-3 metrii. Daca il reprocesezi (90 la suta din uraniul unei tije e nefolosit) ai redus inaltimea pana la cativa zeci de cm. Si daca folosesti reactoare de tip burner ssu cu neutroni rapizi nici nu trebuie sa il reprocesezi.

Decizia in cazul Germaniei a fost o prostie bazata pe o decizie politica pe fond emotional. Nemtilor le este frica de energia atomica iar partidele au profitat. Iar mult laudatul Energiewende a costat de cateva ori mai mult decat programul nuclear civil francez… pt a inlocui centralele atomice in locul celor pe gaz sau carbune. Si in ciuda acestei sume masive, Germania TOT are emisii mai mari per kwe decat Franta. Ah, si una dintre cele mai scumpe rate domestice la curent electric de pe planeta.

Decizia in cazul Frantei e idem politica. Si nu se va realiza. Reactorul oprit e in curs de inlocuire.

Energia nucleara e dispachable, utilizabila 24 h indiferent de vreme, soare sau ploaie. Si produce srcundar multa apa calda pt a inlocui sobe pe lemne sau gaz.

Daca am termina acele doua reactoare, ar produce 40 la suta din energia noastra electrica. Efectiv am scapa de carbuni, si am lua o halca mare din hidrocarburi. Intra pe Transelectrica ca sa va convingeti.

Salut. Bine ,ai venit pe acest trend. Pai , atunci sa faca reactoarele 3 si 4. Au bani ??- ma refer la ai nostri conducatori care doar mimeaza. Crezi ,ca fac ceva ? … , fara a avea verde de la Berlin ?

@sts Vb cu autorul, nu cu matale… matale nu ai spus nimic de combatut sau de necombatut.
Au bani? Nu stiu. Tind sa cred ca da, esalonat pe mai multi ani.
Acordul Berlinului? Nu crede conspirationisme. Nu de acordul lor ai nevoie (Bulgaria, Ungaria, Cehia, toate vor nucleare…). Ai nevoie de constructori.

Sa fii sanatos,astai important

@Mdumi, in primul rand, bun venit.

Discutia despre centrale nucleare este un rabbit-hole in care nu mai vreau sa intru. Am fost foarte surprins sa vad cat de multi sustin in Romania energia nucleara, pe care nu o percep altfel decat la superlativ. Adica are numai calitati, nici un defect.

Pe de alta parte in restul lumii civilizate, energia nucleara este pusa puternic la indoiala si i se cauta alternative.

Asa ca decat sa discutam daca centralele nucleare sunt sau nu bombe, zi-mi tu care e logica sa construiesti un reactor de 720MW cu cost de constructie de 6000 EUR / kW, cand poti construi 2-3 campuri de eoliene in Marea Neagra fiecare de 3-500 MW cu un cost de 3000 EUR / kW.

Si nu, nu-mi spune ca “ce faci daca nu bate vantul”, pentru ca pe Marea Neagra vantul bate tot anul. Harta de vant la 1km de tarm e similara cu cea a Marii Nordului pe coasta Franta - Belgia - Olanda.

“zi-mi tu care e logica sa construiesti un reactor de 720MW cu cost de constructie de 6000 EUR / kW, cand poti construi 2-3 campuri de eoliene in Marea Neagra fiecare de 3-500 MW cu un cost de 3000 EUR / kW.”

In primul rand, pentru ca trebuie sa inlocuiesti like cu like. Adica, inlocuiesti baseload-ul carbunelui (pt cei ce nu stiu, centralele pe carbune de obicei functioneaza in regim continuu) cu un alt tip de baseload. Ce alt tip de centrala asigura functionare continua? Pai hidrocentralele (care au propriile lor probleme, in primul rand amplasamentele si impactul ecologic masiv) si centralele nucleare.
Pe langa asta, pe termen lung, ai mari probleme cu EROI. Sa explic ce inseamna EROI?

“Pe de alta parte in restul lumii civilizate, energia nucleara este pusa puternic la indoiala si i se cauta alternative.”
Coreea de Sud, nu. Franta, din nou, nu.
Expertii (inginerii si savantii) nu se indoiesc de energia nucleara. Se indoiesc, in schimb, investitorii (Care vor casa in Bimini pana la 35 de ani, daca se poate) si anumite grupuri ecologiste (din niste motive istorice in care nu voi intra). Publicul e in general nepasator, pe el il intereseaza sa se aprinda lumina cand actioneaza butonul.

“Si nu, nu-mi spune ca “ce faci daca nu bate vantul”, pentru ca pe Marea Neagra vantul bate tot anul. Harta de vant la 1km de tarm e similara cu cea a Marii Nordului pe coasta Franta - Belgia - Olanda.”
In primul rand eu nu vad asta sa fie adevarat: https://globalwindatlas.info/area/europe
In al doilea rand, problema e alta: da tot timpul bate NISTE vant, dar bate cat ai nevoie? Daca e prea mult, opresti turbinele (si providerul pierde bani) sau incerci sa exporti (vezi cazul tarilor invecinate cu Germania, cum ar fi Polonia sau Franta, care se plang de stabilitatea retelelor din cauza surplusului din Germania).
Daca e prea putin, importi (cu termen de livrare scurt, adica foarte scump).

Iar daca scopul e sa fim ecologisti si sa salvam planeta, cum suna sa amplasezi niste parcuri eoliene in sudul Deltei Dunarii, pe rutele de migrare a pasarilor?

Si daca totusi reusesti sa decarbonizezi sectorul electric prin eoliene… felicitari! E numai 15-35 la suta din energia primara folosita de o natiune (procentul exact depinde de tara in cauza). Acum nu mai trebuie decat sa decarbonizezi industria, transportul si incalzirea domestica (restul de 85-65 la suta). Cate parcuri eoliene iti trebuie pt asta?..

Eu nu sunt impotriva eolienelor per se. Imi plac mai mult decat panourile, si Romania are noroc cu ele. Dar singure nu pot face ce vrem noi sa faca (si sper ca de baraje ne-am saturat toti). Ai nevoie si de ceva cu muschi care sa duca reteaua (de regula intre 30-60 la suta, dar procentajul de baseload va creste pe masura ce sunt adoptate EV-uri cu smart charging, pt ca umplu vaile din duck curve).

Daca este sa ne referim strict la acordul de fata, sunt de acord ca e ciudat. Capacitatea noastra de a accesa fonduri americane ar depinde de relatiile si acordurile intre SUA si Canada (care, din ce stiu, existau).

Cat despre strategie, face parte probabil dintr-un plan mai mare de a creea un cordon sanitar intre Rusia si Europa. Pt asta, probabil vor ca tarile din zona sa fie independente de gazul rusesc. Aici intra si asta:

Ar trebui sa ne chinuim sa electrificam mai multe cai ferate, fmm…