A1 Deva - Sebeș - Sibiu

A1 Deva - Sebeș - Sibiu
0

#1

Vad ca baietii mai refac taluzuri, santuri, samd

Lucrări la taluzuri și șanțuri pe A1, km 272 / C2 și km 276 / C1.


#2

Tevile verzi care se vad se numesc drenaje. Adica sunt niste furtune goale pe dinauntru, cu gauri f. mici, fine, prin care poate sa patrunda apa. Se monteaza intr-o usoara panta 1-2% si se termina intr-o basa = canalizare.
Bolovanii sunt ca strat de protectie, de obicei se pune nisip sau pietris mai mic
ca sa nu ajunga si pamant si sa colmateze micile gaurele din teava
iar plasa de dedesubt este impermeabila, astfel ca apa sa ramana acolo si sa se duca in teava, nu unde vrea ea in jos

Asa ceva, dar la dimensiuni mult mai mari, s-a facut in zona “autostrada demolata”. Astfel in cei 9 metri de terasament nu are cum sa mai stea apa provenita din dealul de langa.

Fara apa nema miscare, deci nema fisuri, dar acolo au facut o solutie supradimensionata ca sa fie siguri.


#3

Practic putem spune ca acest DRENAJ este un sistem subteran de scurgere a apelor (de regula pluviale, adica de la ploaie). In loc de mega-rigole se pun aceste straturi (folie impermeabila, pietris, teava de drenaj, iar pietris, pamant si ideal ceva iarba / gazon.) Practic un observator exterior nu vede nimic, dar in pamant avem un sistem intreg de canalizare a apelor.

In felul acesta nu mai trebuie sa stea nimeni sa intretina si sa curete rigole. Asta trecand peste aspectul urat, care nu prea se mai intalneste prin alte tari, plus pericolul in cazul ca nu exista parapet (de ex. pe DN-uri sau DJ-uri).

In tot vestul Europei marea majoritate a drumurilor, inclusiv de pe la tara, au astfel de sisteme de canalizare. In zona civila sistemul cu drenaje se foloseste in jurul caselor cu un singur subsol, rar cu doua subsoluri, daca panza freatica este foarte jos (departe) si atunci rolul sistemului e doar de a absorbi apa de ploaie sau de la udatul florilor etc…

Sisteme de drenaj se mai folosesc la stadioane (sub gazon), dar si pe terenurile cultivate in agricultura (n-am auzit prin Romania, dar in alte parti e ceva uzual).


#4

@vancouver eu înțeleg că aceste dreanaje au rolul să protejeze terasamentul autostrăzii de infiltrația apei, nefiind eu specialist în domeniu, dar nu cred că va ajuta mai deloc dacă tot versantul alunecă și știm că în zona aia, defapt cam pe întreg lotul 3 sunt multe zone unde versanții alunecă și nu există zid de sprijin sau alte forme de protecție… deci o să ajungem să „peticim” cu timpul.
O a două întrebare la tine, dacă cunoști, de ce nu s-a făcut de la bun început acest drenaj? Nu este o lucrare standard? sau este o peticeală făcută de CNAIR în condițiile în care nu s-a făcut dreanajul corespunzător așa cum ar fi trebuit conform PT (nu l-am studiat, recunosc :slight_smile: ) sau nici măcar nu a fost inclus în PT…


#5

Cu siguranta exista un proiect. Poate facut intern de CNAIR, nu stiu. Nu pot sa stiu exact care este scopul acestor drenaje. Cu certitudine un drenaj la baza unui deal nu poate tine dealul sa nu alunce, trebuie drenaje peste tot (pe tot versantul, sa zicem in terase la 4-6 metri intre ele) si poate chiar si alte masuri suplimentare. Cam ce era prevazut in proiectul modificat al Impregilo la dealul Aciliu, doar ca l-au pus in practica cu bocancii, de a crapat tot. De fapt nu l-au finalizat si atunci apa care iesea pe puturile drenante se ducea inapoi in sol (idiots).

Probabil ca initial erau prevazute rigole clasice unde fac aceste drenaje acum. De aceea nu s-a facut de la bun inceput. Avantajul drenajului: daca se stie ca permanent va curge acolo apa cu pamant sa chiar pamant, atunci rigolele s-ar colmata permanent. Asa, protejat cu pietris, drenajul este insensibil la mici miscari la suprafata si in continuare functioneaza.

Drenajul cred asadar ca are rolul de a proteja corpul autostrazii de infiltratii de apa, dar nu are (aprope) nici un rol in privinta vreunei alunecari de teren externe, a dealului.